Sărman popor din
oameni de credință,
Îmi plînge
sufletul și inima de dor.
Din nou trădată
fosta-i, mica mea Moldovă,
În lupta mîrșavă
a foștilor eroi.
Bătrîni flămînzi
suspină de durere,
Copiii nu mai
cred în basm și viitor,
Cei tineri fug
din țara lor natală,
Părinții solitari
rămîn în cuibul lor.
În schimb, există
și o altă viață,
O viață-n lux și
cu mașini mișto,
Cu sume mari pe
conturile bancare,
Cu vile și
castele apropo.
Profită cei ce
sunt la guvernare,
O Alianță din
hoți și mafioți.
Ce merită – e doar blamare
Din partea
noastră, scumpi compatrioți!!!
Și nu contează ce
e - dreapta, stînga,
Pro-rus ești sau
ești pro-român...
E important să
fii la tine-acasă,
Să nu duci dorul
printre cei străini.
Pământul
strămoșesc e o comoară
Nimic mai sfînt
nu poate fi găsit.
Al spiritului
nostru alinare
Să nu-l trădăm,
căci e al sorții cînt!!!...
